Prajiturile,Craciunul si copiii

E vacanta ,dar inainte de mult dorita odihna am avut mult de lucru.
Am pregatit serbarea de Craciun reinviind unele obiceiuri din sat.Asa am adunat pe langa elevii mei,fosti elevi ,acum mai mari,dar si multi parinti.A fost o serbare interactiva,in sensul ca daca noi,copiii,am urat,am colindat,parintii au copt covrigei,prajituri,au adus mere sau alte fructe,iar la sfarsitul serbarii fiecare copil avea manutele pline de bunatati,iar baietii si-au infipt mandri in ciocanelele pregatite din "bat de tufa",cum spuneau batranele satului,covrigii primiti.Ochii le sclipeau de bucurie,iar obrajii pareau rumeniti,dar nu de frigul de afara ,ci de emotie...
Clasa pregatita de sarbatoare,cu geamuri pictate cu globuri,lumanari si brazi a gazduit mai apoi si o mica serata,cand,toti cei care au colindat in straie populare,au inceput sa danseze in ritmurile muziicii pregatite de ,Teddy toata saptamana.S-au distrat de minune,iar la sfarsit n-au plecat acasa pana nu au adunat paharele de suc sau farfuriile goale de prajituri...;)
Mi-au fost tare dragi cum s-au distrat!




Zilele trecute am avut o altfel de activitate.Am transformat clasa intr-o mica cofetarie.Am invitat o mamica specialista in prajituri sa ne invete sa facem fursecuri.Inarmata cum se cuvine unui cofetar,dar si cu ajutoare de nadejde(alte mamici),s-au apucat de lucru,dar nu singure ,ci impreuna cu piticii mei.Astfel toti baietii au batut spuma albusurile de la oua,facand bezele mai apoi din ele.Pentru unii a fost prima incercare,dar apoi le-a placut:).Din compozitia cat se pate de simpla de fursecuri(faina,margarina,zahar,praf de copt,vanilie si cacao pentru aroma) copiii au decupat diverse forme pe care le-am copt in cuptor(mi-am dus cuptorul de acasa):),apoi le-au ornat cu frisca,le-au mancat...fiecare si-a mancat creatiile,apoi le-au umplut cu dulceata de caise si cirese.Tare le-a mai placut si ziua aceea!!!
Cei mici,pana s-au copt fursecurile s-au si jucat jocul lor preferat"ingerasul spune",un joc de atentie,dar apoi iar s-au apucat de mancare.N-a mai ramas nicio prajiturica,iar bezelele s-au topit repede in guritele lor la fel de dulci:).
Din nou am avut pe langa ai mei copii si fosti elevi,care acum sunt si de 14- 16 ani.S-au simtit si ei tare bine! Uite asa comunica,muncesc si se distreaza de minune cei mari cu cei mici,parinti si copii!

Practic scopul meu pentru aceasta activitate a fost de a-i implica si pe copii in treburile pe care o mamica le face pentru ei,de a respecta munca pe care o depune ea sa le faca poftele!