si meniu ortodox,:)deoarece Sorin si Teddy
nu mananca koriga.Eu abia am asteptat sa fie dimineata,Steluta la fel,iar Mark ni s-a alaturat in a goli oala in care mami a facut delicioasa mancare.
tare mi-ar place daca Steluta ar povesti,asa cum stie ea de frumos chiar obiceiul remetea de Florii :).O provoc,atunci cand simte ca are timp!
Pentru toti cei care azi si-au sarbatorit ziua onomastica ofer si un buchet de flori:), crescute in gradina unui copil din clasa mea si oferite cu drag vineri,inainte de a primi vacanta.:)
Angi,
RăspundețiȘtergerespune-ne din ce-i făcută mâncarea, că arată foarte bine!
Sărbători de primăvară fericite!
Ei ,Mariana draga,Trebuie sa te nasti in Remetea ca sa poti face acest fel de mancare!:)Mai mult, numai remetenii se satura cu Koriga de Florii!Glumeam!!!:))
RăspundețiȘtergereGauacele de ou in care va fierbe compozitia sunt stranse de catava saptamani,spalate bine,bine sa nu fie nici un dubiu ca au iesit de unde au iesit!:)Chiar se oparesc cu un jet de apa!
Compozitia :Sunca de casa taiata cubulete mici,calite lanca niste ceapa ce-a asteptat toata iarna cuminte in camara taman aceasta zi.Se face malaiul,se ia un buchet generos de parunjel,se toaca marunt ,se sareaza dupa gust,se pipereaza,se pune putina boia,se amesteca toate ingredientele,bine ,bine,apoi se iau gaocile care se umplu putin mai mult de jumatate.Se ia o cratita mare,se aseaza "ouale" ca niste soldati si se fierb la foc mic pana cand compozitia da sa "evadeze" din gauaca:).Se lasa cateva ore ,acoperite cu o patura ,sa se infoaie malaiul.Se da din nou la foc ,completandu-se cu apa daca e necesar,si sigur e ,fiindca malaiul e setos si bea toata apa,apoi se pune o portie sanatoasa de lapte si se mai lasa sa dea in cateva clocote.Apoi,pofta buna!:)
Eu inca n-am facut singura acest fel de mancate,dar o mananc cu multa,multa placere in fiecare an.Mami e o adevarata specialiste in facutul de Koriga!
Draga Angi,
RăspundețiȘtergerePromit sa revin aici mai des!Am vazut aici,pe blogul tau ,niste fotografii absolut superbe,legate de viata reala cum rar mi-a fost dat sa gasesc !!
Imbratisari,,
Irina
Na trebuie sa vin o data de florii la tine sa mananc si eu ca nici macar nu am auzit pana acum de koriga....trebuie sa fie tare buuuun!!!
RăspundețiȘtergereTe puuuup!!!
arata foarte bine; cred ca la anu' de florii nu e indicat sa stai pe acasa- o sa ai cam multi invitati la koriga :)
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru reţetă:)
RăspundețiȘtergereNu cred că m-aş încumeta să o aplic, dar sunt sigură că e f. f. bună mâncarea aceasta!
Da ! şi pozele sunt superbe!
Merci!
Asa traiesc eu,irina,simplu si real.:)
RăspundețiȘtergereEsti binevenita oricand in casuta mea!
Judy draga,nu mai sta pe ganduri,la anu' mancam impreuna koriga!
RăspundețiȘtergereOricum ,nu se mai face nicaieri asa ceva.
Stateam cu sora mea pe ganduri mai demult cum de s-a inventat acest fel de mancare?Am dat si noi cu presupusul,fiind primavara femeile au trebuit sa se descurce cu multe guri la masa.Aceasta fiind o mancare satioasa si cum varza din butoi poate era terminata,iar cea verde inca nu aparuse ,au inventat Koriga,in gaoace de oua care le erau la indemana.Am presupus doar,dar adevarul nu l-am aflat inca.E prea departe ,in timp,si nimeni nu ne poate lumina.
Chiar daca veniti toti,eu nu ma speriu,Sophie,fiindca ,asa cum ai vazut in pozele de anul trecut,koriga se face pentru multe guri.:)De plecat,nici gand sa plec de acasa cand e sa mananc asa delicatese!:)
RăspundețiȘtergereE altfel decat orice mancare,Mariana!:)
RăspundețiȘtergerezici: "se face malaiul", mi se pare mie ca aici e cheia cu care se descuie koriga. Nu e malaiul pe care il stim noi, nu-i asa?
RăspundețiȘtergereCojile de oua se folosesc pentru a se obtine forma rotunda?
Imi place cum suna "Koriga"...
Ai mare dreptate,Micule Print,chiar malaiul facut la moara de acasa sau din vecini e cheia.;)
RăspundețiȘtergereCand eram mai mici ,bacea Ursanea,avea o moara de piatra.Era un roman crescut intre vecini unguri,asa ca poarta lui era deschisa vinerea sau sambata inaimtea Floriilor,iar vecinii mergeau la el ca "la moara":) sa faca pisatul pentru koriga.Practic poarta era deschisa tot timpul ,deoarece avea o fantana cu apa atat de buna,incat de baut de acolo ne aduceam apa.Asa au ramas si azi portiledin Remetea,deschise toata ziua.
Iti dai seama cum asteptam cuminti,toti trei fratii cu o cosaruta de porumb sa putem duce acasa pisatul numai bun de amestecat cu restul ingredientelor!Mergeam toti trei fiindca era destul de greu sa invarti roata de piatra cu mana,asa ca faceam cu schimbul.Acum e mai usor ca sunt mori electrice.:)
am citit reteta si nu ma incumet sa incerc singura; organzezi un training si pe urma facem concurs :)
RăspundețiȘtergereConcursul la mancat Koriga,nu Sophie:)!?
RăspundețiȘtergereMi-l inchipui pe bacea Ursanea mare cat ursul, va vad si pe voi cu porumbul asteptand cuminti sa imvartiti pietroiul de moara, acum cu moara electrica o fi mai usor dar parca nu mai e asa frumos
RăspundețiȘtergereMi-a placut cum ai povestit, multumiri!
Surpriza ,Printe,bacea Ursane era un barbat inalt,dar pe gcand l-am cunoscut eu nu mai parea un urs ci mai degraba o ...prajina:).
RăspundețiȘtergere