duminică, 29 noiembrie 2009
prea mult....
Timpul nu ne ajunge niciodata!Acest lucru l-am simtit din nou la sfarsitul acestei saptamani: inspectie, inmormantare, dans.Toate au trecut prin minte ,suflet ,muschi.Acum am ajuns la relaxare-scriu.De ce trebuie ca sa ne zbatem de multe ori ca pestii pe uscat?Poate ca asa ne-a fost scris! Pana la urma raman cu singura satisfactie:imi place ceea ce fac,imi plac oamenii de care sunt inconjurata!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu