marți, 6 aprilie 2010

Joia Mare






           ...e ziua in care baietilor din sat li se recunoaste si apreciaza intreaga munca depusa cam trei saptamani.
Vorbesc de Joia Mare petrecuta la Sustiu,unde dupa cum e obiceiul se aduna oamenii la FOC.Semnificatia focului e ca si oriunde...curatenie,lumina,caldura.
Ca in fiecare an ,pentru acest ritual ,baietii se pregatesc cam trei saptamani adunand cauciucuri uzate.Toate aceste cauciucuri sunt urcate apoi pe "Hanc" un loc, superb de unde panorama ti se deschide ca o carte ,vazand in zare la zeci de km in jurul tau.
Ce-mi place mie,e modul lor de a se organiza pentru a duce la bun sfarsit treaba.Baietii din clasa a V-a pana la cei care nu s-au insurat se aduna,vorbesc ,planifica munca fiecaruia ...nu de altceva dar nu se pot face de rusine,focul trebuie sa fie cat mai mare si de lunga durata noaptea.
Seara, se aduna pe deal copii ,tineri ,perechi,mamici,tatici ,bunici,adica multa lume din sat.Bucuria micutilor e joaca cu cauciucurile ,a tinerilor faptul ca se intalnesc,iar a parintilor si a bunicilor e chiar bucuria celor mici si ca traditia se transmite mai departe.
Focul imi da impresia de liniste si parca te uneste cu stelele de pe cer.
Incet ,incet cei mici se indreapta spre casa,cei mai marisori raman sa mai vegheze FOCUL pana dupa miezul noptii.


Aceste imagini sunt din 2010,dar parca nimic nu s-a schimbat.:)Doar cei trei prieteni din imagine au mai crescut.Si acum sunt impreuna la foc.:)

2 comentarii:

  1. Draga Angi,



    Orice amanunt care tine de traditii si obiceiuri vechi inseamna pentru mine mare bucurie. O bucurie potolita. Ca un dor.


    Cred ca ai sufletul plin. Raspunzandu-ti despre balul la care ai fost, am incercat un fel de tristete.
    La noi ,balul a disparut.Ca si cum n-ar fi fost niciodata. Ca multe alte lucruri dragi sufletelor .


    O seara frumoasa!

    RăspundeţiȘtergere
  2. Draga Gina,eu mai am norocul sa gust din obiceiurile ce le-am gustat si cand eram mai mica ,cand de sarbatori mergeam la bal cu parintii.Asteptam un asemenea moment cu multa incantare.Apoi a venit vremea cand am pus umarul,impreuna cu alti tineri sa organizam baluri ,iar acum mergem la bal cu copiii,adica cu baiatul cel mare si gust bucuria parintelui de a impartasi alaturi de copii asemenea momente.Si pe la noi multi tineri merg pe la diverse cluburi si poate vor merge si copiii mei,dar am multumirea sufleteasca ca il pun sa "guste" si alt fel de distractii.

    Atunci dispare un obicei,Gina,cand nu mai sunt oameni dispusi sa-si sacrifice momente din viata lor pentru alti oameni.Pe la noi mai sunt astfel de oameni,dornici de a pastreze si sa duca mai departe ceea ce e frumos.

    Asa e si focul din Sustiu,ca balurile sunt la Remetea si in imprejurimile ei.

    RăspundeţiȘtergere